Endodonție

Ramură foarte nouă a stomatologiei, specializată în tratamentul canalelor radiculare ale dinților. Aceste tratamente presupun mai multe etape, a căror parcurgere duce la salvarea dintelui respectiv și a țesuturilor moi din jurul său.

Endodonție

Endodonția este specialitatea medicinei dentare care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor pulpare.

Pulpa dentară (,,nervul dintelui,,) este un țesut moale alcătuit din nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv și este situat în interiorul dintelui. Deși pulpa este răspunzătoare de nutriția dintelui, funcționalitatea acestuia nu va fi afectată în urma tratamentului endodontic. Dintele va fi hrănit în continuare prin intermediul vascularizației structurilor învecinate.

Un tratament endodontic presupune mai multe etape:

- izolarea dintelui - în prezent, pentru izolarea dintelui în timpul tratamentelor endodontice se folosește diga, care este un sistem plastic de separare a dintelui de restul cavității orale, neexistând astfel riscul supracontaminării bacteriene în timpul lucrului,

- realizarea căii de acces către sistemul endodontic,

- identificarea și pătrunderea în canalele radiculare,

- eliminarea din canale a țesutului pulpar inflamat, infectat sau necrotic, precum și a detritusului dentinar cu ajutorul unor ace de canal și a unor soluții dezinfectante,

- sigilarea spațiului din interiorul dintelui printr-o obturație de canal.

Tratamentul endodontic se aplică în cazul îmbolnăvirii ireversibile a pulpei dentare, respectiv a inflamației acesteia datorită microbilor care o invadează. Cauzele inflamației sunt reprezentate de caria dentară profundă, șlefuirea intempestivă a dinților în cadrul tratamentelor protetice (leziuni termice și mecanice), traumatismele dentare , fisurile sau fracturile dentare.

Simptomele care indică necesitatea unui astfel de tratament sunt variate - dureri accentuate la rece, cald sau presiune, apariția discromiilor ca urmare a necrozei pulpare sau a abceselor însoțite de tumefacție și durere.

În mod curent, în clinica noastră orice tratament endodontic se efectuează după anestezierea zonei pe care se lucrează, ceea ce permite pacientului să suporte aceste manevre fără durere, iar medicului să lucreze cât mai degajat.

Nerealizarea tratamentului endodontic va duce în timp la agravarea patologiei, distrucția țesuturilor dure și a țesuturilor de susținere a dinților, având drept rezultat extinderea infecției la nivel osos și în final pierderea dintelui.

Sistemele de ace, freze și materiale de obturație folosite în prezent influențează rata succesului tratamentului endodontic prin modul de conformare a canalului radicular, prin eficiența dezinfecției și prin obturația etanșă realizată.

Uneori în urma tratamentului endodontic, dintele poate fi ușor sensibil la presiune timp de câteva zile, mai ales dacă au existat fenomene dureroase anterioare tratamentului. Simptomatologia este ameliorată de regulă prin administrarea unor medicamente antiinflamatorii.

Când tratamentul de canal nechirurgical eșuează, se poate apela la chirurgia endodontică, mai cunoscută sub numele de rezecție apicală. Prin această procedură se îndepărtează vârful radicular infectat, urmând a se realiza blocarea comunicării osului cu interiorul dintelui printr-o obturație retrogradă, precum și chiretarea osului afectat.